RECICLAREA ESTE POSIBILĂ ÎN ROMÂNIA

Săptămâna trecută, pe 13.12.2017, ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a organizat dezbaterea “Provocări și soluții în managementul deșeurilor la nivel de administrații locale, companii și ONG-uri”.

PROVOCĂRILE ACTUALTE DIN DOMENIUL COLECTĂRII SELECTIVE A DEȘEURILOR

Conform cifrelor centralizate de EUROSTAT în 2015, din  272 de kilograme de deşeuri menajere generate într-un an de un român doar 3%  se reciclează. Îngrijorător este faptul că până în 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deşeurile municipale. Neatingerea țintelor va atrage sancțiuni amenzi de 200.000 euro/zi, care se vor plăti din banii publici.

CAUZELE MAJORE ALE ACESTEI RATE DE RECICLARE FOARTE SCĂZUTE au fost expuse de Teia Ciulacu, Președinte ViitorPlus, și puteți citi mai mult despre acestea în materialul extins despre conferință.

CARE SUNT MODELELE CARE FUNCȚIONEAZĂ?
Invitații la eveniment au prezentat soluțiile identificate și puse în practică de aceștia.

1. Korosfoy Sandor, Manager proiect la Primăria Târgu Lăpuș, a prezentat sistemul de colectare selectivă și rezultatele obținute. “Oricine, dacă vrea să facă, poate să facă și reciclare în România și la un nivel foarte bun” – a declarat S. Korosfoy.

Târgu Lăpuș a reușit ceea ce s-a putut concretiza în foarte puține administrații locale din România: o rată de reciclare de 12 ori mai mare față de media pe țară, mai exact o rată de 68% din totalul deșeurilor municipale colectate. Acest lucru a fost posibil prin crearea și implementarea unei strategii de gestionare a deșeurilor la nivel local, deoarece strategia la nivel național este depășită și nu ar fi putut obține rezultatele scontate prin aplicarea ei. Pe lângă această strategie, există un plan local de gestionare a deșeurilor și un regulament de salubrizare, care a fost îmbunătățit constant, de la 1 ianuarie 2018 fiind posibilă colectarea deșeurilor pe 15 categorii, pentru care Primăria Târgu Lăpuș a identificat și soluții de reciclare. O altă componentă importantă – serviciul de salubrizare este propriu, și nu-și doresc să-l externalizeze pentru că pot pierde controlul asupra lui.

Citește despre soluția identificată de Târgu Lăpuș pentru reciclarea Tetra Pack-ului, despre ce conține fracția de deșeuri “nesortat”, cum au reușit să convingă cetățenii să recicleze și care este obiectivul de reciclare pentru 2035, în materialul extins despre conferință.

2.Teia Ciulacu, Președinte ViitorPlus, a discutat despre RECICLETA – un program ViitorPlus, recunoscut la nivel European pentru soluția de colectare selectivă dezvoltată. RECICLETA este un proiect de economie socială, lansat în 2009, pentru a transpune principiile dezvoltării durabile. În anul 2013, RECICLETA a câștigat marele premiu, la secţiunea de mediu, a EIB Social Innovation Tournament, organizat de European Investment Bank Institute.

„Noi înlăturăm lipsa de încredere. Dacă vine RECICLETA la tine poți să fii sigur că deșeurile nu se amestecă cu altceva, nu se duc la groapa de gunoi, noi valorificăm deșeurile. Aproape un sfert din costurile programului sunt susținute din valorificarea deșeurilor.” a subliniat Președintele ViitorPlus.

Câteva dintre rezultatele totale ale programului RECICLETA:

• 420 de tone de deșeuri, în special hârtie, au fost colectate și reciclate.
• Peste 6.300 de arbori au fost salvați de la tăiere,
• 300 de scări de bloc, din sectorul 2, beneficiază de serviciul de colectare a hârtiei.
• 200 de firme, majoritatea din sectorul 1, colectează activ deșeurile cu sprijinul cargo-tricicletelor.
• Așadar, 30.000 de persoane beneficiază de sistemul de colectare cu cargo-triciclete conduse de persoane din grupuri vulnerabile.
• De 2 ani de zile, RECICLEA colectează și PET-uri și doze de aluminiu.

De la an la an RECICLETA  a crescut, deși nu a avut susținere financiară din partea autorităților, companiile au început să sprijine inițiativa. Cel mai recent partener al programului, care susține dezvoltarea în apr.2017 – mar. 2018, este Kaufland România.

Citește aici mai multe detalii despre cum a început proiectul RECICLETA și care este orașul în care admninistrația locală a preluat sistemul de colectare propus de noi.

3.Simona Tatu – Consilier PR, Omniasig Vienna Insurance Group, a vorbit despre colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie în cadrul punctelor de lucru situate în zona RECICLETA.

Reprezentanții companiei au observat cum colegii din celelalte sectoare colectează hârtia și apoi o aduc la unul dintre sediile în care se colectează cu RECICLETA. În cei 3 ani de colaborare, Omniasig a colectat 4.628  kilograme hârtie, 700 kilograme carton și a salvat de la tăiere 80 de arbori maturi.

Află cum au reușit să motiveze angajații și ce metode de comunicare aplică în mod constant în materialul extins despre conferință.

4.Mihai Drăguț, Șef centru la Vrancart Pantelimon, a prezentat perspectiva fabricii de reciclare a deșeurilor de hârtie (deschisă în 1977), care se ocupă și de colectarea materiei prime.

„Produsele sunt create din maculatură reciclabilă, sunt biodegradabile și nu au un impact negativ asupra mediului. […] Vrancart SA reciclează în prezent peste 30% din maculatura colectată la nivel național, fiind unul dintre cei mai importanți reciclatori de deșeuri pe bază de fibre de celuloză, un important depoluator al României. Aproximativ 500-600 tone de deșeuri pe zi sunt colectate atât în orașul Adjud, din județul Vrancea, cât și în celelalte 19 centre de colectare pe care le avem în țară.” a specificat Mihai Drăguț.

Mai multe detalii despre produsele fabricate din maculatură și capacitatea de producție a companiei în materialul extins despre conferință.

5.Raluca Ouriaghli, Director executiv la „Ateliere Fără Frontiere”, a povestit despre proiectele de reutilizare a deșeurilor din echipamente electrice și electronice și a produselor alimentare.

„Mergem cu mașinile proprii la sediile companiilor, instituțiilor, ONG-urilor și colectăm deșeurile de echipamente IT, dar și restul echipamentelor care nu mai funcționează ori sunt uzate moral. […] Testăm, recondiționăm, resoftăm, reutilizăm și le donăm. Am reușit să donăm 12.000 de calculatoare, imprimante, videoproiectoare pentru uz didactic în școli și grădinițe, pentru ONG-uri. […] Ce nu mai poate fi refolosit în Atelierele noastre este procesat pentru reciclare.”, a spus
Raluca Ouriaghli.

Citește mai mult despre proiectele ONG-ului în materialul extins despre conferință.

6.Andrei Coșuleanu, Director executiv „Let’s Do It, România!” a discutat despre proiectul de recondiționare a altor tipuri de obiecte recuperate cu ajutorul unor companii.

„Am început de anul trecut un pilot, anul acesta am continuat, în care strângem din companii, de la oameni: haine, încălțăminte, rechizite tot felul de lucruri.”. „Let’s Do It, România!” a reușit astfel să colecteze aproximativ 8 tone de materiale reutilizabile. Totodată, au început să le recondiționeze pentru a putea fi reutilizate. Coșuleanu a mai mărturisit că „în această perioadă avem prima colecție de produse recondiționate de către noi”.