Sistemul de garanție returnare – cum funcționează, de ce este necesar și pe cine vizează?

Luna aceasta, reciclarea este în prim plan. Pe 18 martie celebrăm Ziua Globală a Reciclării, creată în 2018 pentru recunoașterea importanței pe care acest proces o are în conservarea resurselor și în asigurarea viitorului planetei noastre.

Este momentul oportun să punem în discuție sistemul care ar trebui să schimbe cu totul situația reciclării în România: sistemul de garanție-returnare (SGR). Citește în continuare pentru a afla ce este SGR, de ce este necesar în România, ce impact va avea asupra ta și ce rezultate au avut alte țări cu sisteme similare. 

Ce este SGR ?

Sistemul de garanție returnare este un mecanism național de recuperare a deșeurilor nereutilizabile și un proiect economie circulară de anvergură. 

„După punerea în funcțiune, vom avea al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după cel din Germania. ”a declarat Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Mecanismul de garanție returnare funcționează astfel: pentru fiecare băutură cumpărată, cu volumul între 0,1l și 3l, ambalată în sticlă, plastic sau metal, vei plăti o garanție de 0,50 lei. După golirea recipientului, ambalajul aflat în stare bună va fi înapoiat la punctul de returnare al oricărui comerciant, iar tu vei primi garanția de 0.50 lei înapoi, pe loc. Nu va fi necesară prezentarea bonului fiscal. Pentru claritate, produsele integrate în sistemul de garanție returnare vor fi marcate cu un logo care urmează să fie publicat.

În perioada de tranziţie vor exista ambalaje cu şi fără etichetă SGR pe rafturile magazinelor. Începând cu data intrării în funcţiune a SGR, vor putea fi introduse pe piaţă produse fără logoul SGR doar dacă se află deja în stocul producătorilor şi al comercianţilor și doar până la 31 decembrie 2024.

De ce este necesar SGR?

SGR are scop reducerea unor probleme cu care România se confruntă de multă vreme. Mecanismul urmărește creșterea gradului de reciclare în acord cu normele europene, diminuarea masivă a abandonării deșeurilor pe spațiul public, protejarea resurselor naturale prin reciclare și micșorarea  amprentei de carbon a producătorilor, comercianților și consumatorilor de ambalaje. 

Gradul de reciclare în România este în declin.  În 2021, gradul de reciclare a scăzut la 11,3%  de la 11,9% în 2020, deși ținta pentru care țara s-a angajat ca stat membru UE a fost de 50% (Harta Reciclării).

Un proiect național ca SGR, care include obligații pentru producător, comerciant și consumator are potențialul de a susține România să țină pasul cu normele europene de reciclare, evitând sancțiunile viitoare. „Acestea cer ca până în anul 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, iar până în anul 2029 – 90%. De asemenea, sistemul va ajuta la atingerea și chiar depășirea noilor ținte de colectare și reciclare pentru restul tipurilor de materiale, și anume 75% pentru sticlă și 60% aluminiu, începând cu anul 2030.” – conform returosgr.ro. 

România se confruntă și cu problema abandonării deșeurilor pe domeniul public. Conform unui studiu din 2010, 38.15% din deșeurile abandonate în țara noastră erau din plastic, sticlă și metal, iar un procent de 23,51% din volum și 33,57% din greutate îl reprezentau ambalajele de băuturi (alcoolice și nonalcoolice), direct vizate de SGR. *

Cu un grad de colectare separată ridicat, sunt salvate resurse naturale importante, odată prin producerea de materie primă reciclată, apoi prin protejarea rezervelor de apă folosite în sistemul clasic de gestionare a deșeurilor. 

Producerea ambalajelor din materie primă reciclată degajează mai puține gaze cu efect de seră în comparație cu producerea de ambalaje noi, iar în procesul de transport ambalajele de unică folosință destinate reciclării nu consumă volum și resurse, deoarece ele sunt compactate în prealabil. 

Care sunt etapele intrării în funcțiune a SGR?

Sistemul de garanție returnare este în dezbatere publică de ani de zile, iar implementarea lui a fost amânată de către Guvern pentru noiembrie 2023.

Până atunci comercianții, inclusiv cei ce desfășoară activități în industria HORECA, care vând produse în ambalaje care fac parte din sistem, trebuie să se înregistreze în SGR și apoi să organizeze puncte de returnare a acestor ambalaje. De asemenea, toți producătorii care generează, achiziționează intracomunitar sau importă produse în ambalaje din sistemul SGR trebuie să se înscrie în sistem.

Înregistrarea se poate face online prin intermediul platformei returosgr.ro, unde se găsesc detalii despre mecanism și secțiuni dedicate ghidării producătorilor și comercianților. Acest proces implică semnarea a aproximativ 100.000 de contracte, conform site-ului menționat. 

După aceea, urmează comandarea echipamentelor automate de colectare, testarea și instalarea acestora de către comercianți, construcția centrelor de numărare (organizate de administratorul SGR), a centrelor de returnare unde consumatorii pot returna ambalajele (organizate de comercianți) și selectarea furnizorilor la nivel de logistică. În 2024, sistemul de garanție ar trebui să fie complet funcțional. 

Cine administrează SGR?

RetuRO Sistem Garanție Returnare cuprinde reprezentanții producătorilor, ai comercianților, dar și statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Compania are la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că aceasta și-a asumat obligația de a reinvesti eventualul profit exclusiv în dezvoltarea sistemului.

Modelul SGR în alte țări europene 

„SGR-ul funcționează deja în peste 10 state europene, cu rezultate care ating colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață. – Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În Suedia, sistemul de garanție a fost adoptat în 1981, iar în 2014 reprimea 88,5% din ambalajele de metal și PET; în același an sistemul implementat în Olanda colecta 95% din ambalajele PET. În Germania, sistemul de garanție a fost introdus începând cu anul 2003, sub autoritatea Ministerului Mediului, iar în 10 ani a ajuns să primească 97% din ambalajele de metal și PET. În Lituania, sistemul a fost implementat în 2016 și a avut o rată de colectare de  74% în același an.

Mai multe detalii despre modul de funcționare a mecanismelor de garanție colectare puteți găsi într-un studiu publicat de Academia de Studii Economice, primul de acest fel din  România cu privire la oportunitatea și detaliile implementării sistemului național de garanție depozit pentru ambalajele returnabile. 

În cadrul spațiilor de birouri, programele de colectare separată care cuprind PET, metal, dar și hârtie și carton reprezintă încă o soluție eficientă de îndeplinire a obiectivelor verzi ale companiei. Dacă vrei să afli mai multe despre reciclare, sustenabilitate și noutățile Recicleta, urmărește-ne pe Facebook și Instagram sau înscrie-te la newsletter.

 

*Studiul asupra abandonării deșeurilor în mediul urban și rural a fost realizat de către Centrul de Excelență în Dezvoltare Durabilă (CEDD) și finanțat de către Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM)