Soluții pentru gestionarea plasticului: reducere, reciclare, economie circulară
Chiar și pentru noi, care ne ocupăm cu colectarea separată, discuția despre plastic poate fi copleșitoare. Cel mai bun lucru pe care îl putem face la nivel individual este să reducem pe cât de mult putem utilizarea lui.
Plastic reciclabil și nereciclabil
Doar o parte din cele 7 mari categorii de plastic pot fi reciclate în România în acest moment. Restul sunt valorificate prin ardere în locuri ca fabricile de ciment.
Noi, la Recicleta, colectăm PET și anumite tipuri de HDPE și LDPE. Asta înseamnă că strângem recipientele din plastic de la apă și sucuri, recipientele (transparente) de la săpun, șampon, detergenți, lăzile de legume din plastic, folia din plastic care învelește baxurile, folia de protecție cu bule și plicurile de plastic de la firmele de curierat.
Din graficul următor puteți observa care sunt celelalte categorii, iar acesta clasează doar cele mai întâlnite plastice.
Sursă: Harta Reciclării
Însă 50% din plasticul produs în lume și 50% din deșeurile marine din UE sunt articole din plastic de unică folosință, care nu se pot recicla.
Ce intră în această categorie? Tacâmurile, farfuriile, paharele, paiele din plastic, capacele de la paharele de cafea, cutii din polistiren, sacoșe, plasticul de la bețișoare de urechi. De aceea, țările au început să le interzică treptat. Primele au fost Bagladesh și Kenya, care au interzis sacoșele de plastic.
Și Uniunea Europeană a demarat o serie de acțiuni din iulie 2021, care au vizat cele mai utilizate produse de unică folosință, însă au apărut deja alternative tot de unică folosință pentru acestea.
Chiar și cand vine vorba de obiecte de unică folosință biodegradabile, asta nu înseamnă ca ele pot fi aruncate la gunoiul menajer și se vor descompune rapid. Au nevoie de condiții speciale pentru ca asta să se întâmple. Dorința de a comunica sustenabilitatea e uneori mai mare decât capacitatea de a fi, cu adevărat, sustenabili. De aceea, e important să alegem obiecte din plastic despre care știm cu siguranță că se pot recicla.
Iulie fără plastic
Numeroase campanii au ca scop reducerea utilizarii plasticului, cum este si World Refill Day, campania Beat Plastic Pollution, dar cea mai cunoscută inițiativă este Iulie fără plastic. Odată ce te alături provocării de a nu achiziționa plastic timp de o lună, vei vedea cum această schimbare este cu adevărat posibilă. Pe site-ul campaniei găsești o mulțime de idei și te poți abona aici la un newsletter care să te motiveze pe parcursul lunii iulie.
Ce alte provocări prezintă reciclarea plasticului?
Diversitatea de plastic face ca acest material să fie greu de sortat. Local, taxa de depozitare la groapă este mică comparativ cu alte țări europene. Lipsește și o centralizare, fiecare salubrist sau autoritate locală se organizează diferit, iar mulți dintre aceștia nu au un sistem bine pus la punct de colectare separată și valorificare a deșeurilor prin reciclare.
Sistemul de garanție-returnare este în etapa de implementare și ar trebui să rezolve o parte din problemă, dar din categoria plastic include doar recipiente PET de până la 3 litri. Totuși, returnarea garanției ar trebui să motiveze românii să nu mai arunce gunoiul în natură, una dintre marile probleme pe plan local, așa cum ne arată cantitățile strânse în acțiunile de ecologizare. În Săptămâna Apei din 2023, programul „Cu apele curate” a colectat prin acțiuni de ecologizare 27 de tone de deșeuri, dintre care 11 tone de plastic din Dunăre și câteva râuri. „Let’s Do It, Romania” a strâns într-o acțiune națională de Ziua Curățeniei 1.320.000 de kg de deșeuri în 2022.
Greenpeace susține că reciclarea plasticului nu este oricum o soluție la criza poluării pentru ca toxicitatea plasticului poate crește odată cu reciclarea și duce și la contaminarea mediului cu microplastice.
Avantajele reciclării
Totuși, reciclarea unei tone de plastic economisește energie echivalentă cu 16,3 butoaie de petrol, 30 de metri cubi de spațiu de depozitare în gropi de gunoi și 75% din energia necesară pentru fabricarea unei sticle de plastic nereciclat.
Fulgii de PET se pot transforma în materiale ca poliester, spandex, raion acrylic, blană falsă, piele falsă, vinil, poliuretan și nylon din care se fac haine și alte articole textile, încălțăminte și accesorii, decorațiuni și jucării.
În Rwanda, o fabrica numită Gjenge Makers, transformă plasticul în pavaj, mai ușor, dar mai rezistent decât cel obișnuit.
Apar tot mai multe afaceri noi bazate pe economia circulară și inițiative pentru compostarea plasticului – probabil am văzut cu toții știrea virală cu un tip de vierme care îl poate consuma.
Însă toate aceste eforturi trebuie susținute prin colectarea separată a plasticului, reducerea consumului și popularizarea obiectelor reutilizabile. Asta presupune un întreg proces de regândire a vieții de zi cu zi și evitarea de a mai apela atât de des la ceea ce este convenabil pe moment. Suntem conștienți că statele și corporațiile pot face schimbările decisive, dar alegerile noastre de zi cu zi le pot influența. Ceea ce alegem să nu nu cumparăm, nu va mai fi fabricat.
Cum reduci consumul de plastic?
Uite câteva idei ușor de aplicat la nivel individual pentru reducerea consumului de plastic:
♻️ pune undeva la îndemână obiecte reutilizabile – sacoșe, pahare, căni, sticle de apă și paie,
♻️ prioritizează produsele fără ambalaje din plastic. Magazinele zero waste te pot ajuta, la fel și piețele, însă poți alege să cumperi vrac și la supermarket. Desigur, e bine să ai la tine saci reutilizabili pentru legume și fructe,
♻️ apelează la afacerile locale, de unde poți să cumperi mâncare proaspătă, care nu este preambalată,
♻️ șervețelele reutilizabile cu ceară de albine te ajută să împachetezi mâncarea, dar și să acoperi diverse recipiente fără a folosi folie de plastic,
♻️ folosește filtru sau cană filtrantă pentru a avea mereu apă de calitate bună la îndemână, pe care o poți aduce cu tine într-o sticlă reutilizabilă.
